Sărbătoarea Paștilor nu are o dată fixă în calendarul creștin-ortodox, însă este obligatoriu să cadă într-o duminică, după echinocțiul de primăvară și după lună plină. La români, solstiţiile şi echinocţiile au generat adevărate structuri mitice, constituind totodată nucleul sărbătorilor din calendarul popular, în jurul căruia
I se spune Vinerea Mare, pentru că în acestă zi sunt cuprinse toate vinerile de peste an. Trebuie încheiată curățenia rituală, altfel curțile, grădinile și casele „te blestemă, dacă Paștile le prind necurățate". Se face pasca și se sacrifică mielul. Nu se prepară multe feluri
Dacă în pragul Crăciunului femeile se temeau grozav de Inătoare, nevasta lui Ignat (o femeie cumplită care le opărea mâinile, le pocea sau le făcea să-și piardă vlaga), în Joia Mare cea care le amenință bucuria apropiatei sărbători este Joimăriţa. I se mai spune Joimărica
Am intrat în Săptămâna Patimilor iar calendarul popular se află din nou sub semnul creștinismului mito-folcloric, dominat de sincretismul de netăgăduit al elementelor creștine și păgâne. Sunt șapte zile cosmice în care timpul se degradează progresiv, se întorc acasă sufletele morţilor, se închide Raiul iar
Sărbătoarea Floriilor poartă amintirea vechilor festivități romane dedicate zeiței Flora, cea care aducea primăvara și dăruia oamenilor semințele, nectarul și mierea. Flora, zeiţa sabină a înfloririi, era venerată ca Flora Mater, mamă a primăverii, a naşterii noului ciclu vegetal. Biserica ortodoxă celebrează astăzi Intrarea Mântuitorului în
14 decembrie 2016 #iuliaÎnvinge #îngeriidelângămine Astă seară se împlinește o săptămână de când am ajuns acasă. După 80 de zile. Mă străduiesc să inventez cuvinte nescrise și nerostite pentru a putea mulțumi. De mâine, vă voi spune povești despre moarte și renaștere. Firul poveștii experienței prin
Frumoasă şi statuară precum împărăteasa, lelea Teodoră horeşte. Horeşte în odaia cu pereţi albaştri şi flori în geam, horeşte prin curtea cu pământ bătătorit, străjuită de cea mai frumoasă şură, cu motive solare pe poartă. Nu horeşte să-mi spună că-i singură, horeşte să învingă singurătatea,
Avem nevoie mai mult ca niciodată de poveștile, legendele și semnele noastre, de limba bătrână. Avem nevoie să aflăm și să înțelegem ritualurile moșilor noștri, credințele lor despre lumea văzută și cea nevăzută. În fiecare zi pierdem cuvinte, muzici, pierdem căsuțele albastre, jocurile copilăriei, leacul
EXPOZIȚII PERSONALE IA, SEMNE ȘI POVESTE - Banca Națională a României, București, 2014 IA - CATSHEUVEL Festival – Haga, 2014 VEȘMÂNTUL ȚĂRĂNESC, VEȘMÂNT REGAL - ICR – Paris, 2016 VEȘMÂNTUL ȚĂRĂNESC DE LA
Bijuterii antebelice și interbelice, dantelă veche, poșete, pălării, mănuși