-1
archive,paged,tag,tag-calendarul-stravechi,tag-109,paged-2,tag-paged-2,stockholm-core-2.4.5,select-theme-ver-9.12,ajax_fade,page_not_loaded,menu-animation-line-through,,qode_menu_,wpb-js-composer js-comp-ver-7.9,vc_responsive

Gesturi magice în Vinerea și Sâmbăta Paștelui.

I se spune Vinerea Mare, pentru că în acestă zi sunt cuprinse toate vinerile de peste an. Trebuie încheiată curățenia rituală, altfel curțile, grădinile și casele „te blestemă, dacă Paștile le prind necurățate". Se face pasca și se sacrifică mielul. Nu se prepară multe feluri

Joimărița și ziua „poveștilor încheiate”.

Dacă în pragul Crăciunului femeile se temeau grozav de Inătoare, nevasta lui Ignat (o femeie cumplită care le opărea mâinile, le pocea sau le făcea să-și piardă vlaga), în Joia Mare cea care le amenință bucuria apropiatei sărbători este Joimăriţa. I se mai spune Joimărica

Calendarul străvechi. SĂPTĂMÂNA MARE.

Am intrat în Săptămâna Patimilor iar calendarul popular se află din nou sub semnul creștinismului mito-folcloric, dominat de sincretismul de netăgăduit al elementelor creștine și păgâne. Sunt șapte zile cosmice în care timpul se degradează progresiv, se întorc acasă sufletele morţilor, se închide Raiul iar

Calendarul străvechi

  „Și timpu’ are felu’ lui și mersu’ lui; d-aia e bine să-l cunoști. Timpu’ e așa, ca o făptură și trebuie să-l iei în seamă.” Oprea Constanța din Vârlezi, consemnată de Ernest Bernea în 1938.   Între calendarul omului urban și calendarul țăranilor există deosebiri fundamentale de